USR și Asociația România Vie solicită clasarea ca monument istoric a Stadionului ANEF

USR Sector 5, împreună cu Asociația România VIE, a depus cerere pentru clasarea ca monument istoric a stadionului ANEF (cunoscut de-a lungul timpului și ca ONEF, Stadionul Pricepele Carol sau Stadionul Republicii), situat pe raza sectorului 5, în curtea Palatului Parlamentului. De-a lungul vremii, stadionul a fost martor și gazdă pentru numeroase evenimente sportive, culturale și politice; iar astăzi este folosit ca parcare pentru Camera Deputaților.

Stadionul a fost inaugurat la 9 mai 1926 cu ocazia unei partide de rugby între selecționata României și cea a armatei franceze, încheiat cu victoria francezilor.

De arhitectura stadionului se leagă numele a doi dintre cei mai importanţi arhitecţi români ai perioadei interbelice, Marcel Iancu şi Horia Creangă. Realizat într-un stil modernist interbelic, stadionul ANEF a fost primul din România dotat cu gazon prevăzut cu sistem de drenaj, iar copertina tribunei principale (o consolă de beton armat lată de 14,3m) era, în anii 1930, întrecută doar de alte două construcții pe întregul continent european.

Pe lângă aspectele de interes arhitectural, Stadionul ANEF a fost şi martorul a numeroase evenimente sportive remarcabile, inclusiv a stabilirii unor recorduri europene şi mondiale. Pe această arenă au avut loc 42 de meciuri ale echipei naţionale, unul al echipei olimpice de fotbal a României, 15 jocuri din cupele europene, 22 de finale ale Cupei României şi numeroare alte meciuri de campionat şi cupă. Tot aici, în 1957 Bob Gutowski a doborât recordul mondial la săritura cu prăjina, iar Yolanda Balaş a stabilit 9 din cele 14 recorduri mondiale dintre anii 1956 şi 1961 la săritura în înălţime. Alt record stabilit pe Stadionul Republicii a fost cel din 1956 al lui Henk Visser, la săritura în lungime. Printre sportivii remarcabili care au luptat pentru medalii aici s-a aflat şi alergătorul Emil Zatopek, cunoscut că făcea sport de performanţă în ciuda unei dizabilităţi destul de serioase (lipsa splinei). De asemenea, lucru foarte rar şi remarcabil pentru perioada dictaturii comuniste, Stadionul Republicii a găzduit în anii 1960 primul spectacol demonstrativ de baschet din România al celebrei echipe Harlem Globetrotters.

Însă, pe lângă fireștile evenimente sportive, aici s-au desfășurat și o serie de adunări politice sau populare, precum manifestațiile Strejăriei, prima adunare comunistă convocată de Partidul Comunist Român, proaspăt intrat în legalitate în urma loviturii de stat de la 23 august 1944. Tot aici s-a ținut unul din ultimele spectacole ale Cenaclului Flacăra.

Stadionul ANEF a reuşit să supravieţuiască reconstrucției din anii 1980, chiar dacă afectat, alături de Monumentul Pompierilor, Mânăstirea Antim, de biserica şi clopotniţa Mânăstirii Mihai Vodă, și de bisericile Schitului Maicilor și Sfântul Ilie Rahova. În timp ce majoritatea respectivelor obiective au fost translatate cu sau fără demolarea lor parţială şi sunt clasate ca monumente istorice, Stadionul ANEF şi nu dispune de vreun regim de protecţie, a fost demolat parţial şi îngropat, în prezent fiind vizibile din exterior zidurile tribunei a doua şi ale peluzei vest.

„Stadionul se află printre acele câteva obiective de referință care au reușit să supraviețuiască. Avem acum șansa de a proteja vestigiile acestui obiectiv, de a conserva moștenirea istorică și locurile care au trăit-o. Primul pas spre acest lucru este clasarea acestuia drept monument istoric. O viitoare dezvoltare a întregii zone, de exemplu amenajarea parcului Uranus, ar putea să integreze astfel părțile păstrate ale Stadionului ANEF prin transformarea lui în teatru de vară în componența parcului, de exemplu.“ declară Alexandru Cristian Surcel, autorul cererii de clasare, avocat USR Sector 5.

Cererea a fost înaintată Direcției pentru Cultură a Municipiului București în 16 iulie 2018.